20 | 09 | 2014
Judetul Galati

Judeţul Galaţi, cu o suprafaţã de 4.466,3 km2, reprezentând 1,9% din suprafaţa României, se înscrie în aria judeţelor pericarpatice, dunãrene, fiind situat relativ aproape de Marea Neagrã, la confluenţa a trei mari ape curgãtoare - Dunãrea, Siret, Prut şi la încrucişarea unor mari drumuri comerciale.

Poziţia geograficã a judeţului - proiectatã pe fundalul istoriei poporului român - a însumat un complex de factori, cauze şi consecinţe, acest pãmânt strãvechi al Moldovei învecinându-se cu Dobrogea şi Muntenia, pe el interferându-se fapte, oameni, idei, resurse, drumuri comerciale.
Aşezat în sud-estul ţãrii între 45o25' şi 46o10' latitudine nordicã, 27o20' şi 28o10' longitudine esticã, se mãrgineşte în partea de nord cu judeţul Vaslui şi judeţul Vrancea, spre sud cu judeţul Brãila şi judeţul Tulcea la est cu Republica Moldova iar la vest cu judeţul Vrancea.

Condiţiile naturale ale teritoriului judeţului Galaţi poartã în peisaj amprenta unor influenţe datorate acelor entitãţi geografice europene care se interfereazã pe pãmântul României.

Clima - teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului de climã continentalã (partea sudicã şi centralã însumând mai bine de 90% din suprafaţã, se încadreazã în ţinutul de climã de câmpie, iar extremitatea nordicã reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climã de dealuri). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determinã intervale de încãlzire şi de topire a stratului de zãpadã. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunãrii introduc în valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificãri care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncã, mai umed şi mai rãcoros vara şi mai umed şi mai puţin rece iarna.
Circulaţia generalã a atmosferei are ca trãsãturi principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat-oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat-continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer tropical maritim din SV şi S.

Relieful - prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupã zona de întrepãtrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeanã, sud-europeanã şi în parte, central-europeanã, ceea ce se reflectã fidel atât în condiţiile climaterice în învelişul vegetal şi de soluri, cât şi în structura geologicã a reliefului. Acestea din urmã oferã o privelişte cu înãlţimi domolite, cuprinse între 310 m în nord şi 5 -10 m la sud.
Teritoriul judeţului Galaţi în sine prezintã un relief tabular cu o fragmentare mai accentuatã în nord şi mai slabã în sud, distingându-se dupã altitudine, poziţie şi particularitãţi de relief, cinci unitãţi geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos.
Formaţiunile geologice vechi sunt prea puţin importante din punct de vedere al resurselor minerale. Au fost identificate şi se exploateazã hidrocarburi - ţiţei şi gaze naturale în zonele Schela - Independenţa, Munteni - Berheci şi Brateş. Formaţiunile geologice tinere şi în special cuaternare, constituite din argile comune, nisipuri, pietrişuri - exploatate la Galaţi, Tecuci, Braniştea şi din albia minorã a râului Prut, au deosebitã importanţã pentru industria materialelor de construcţii.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Principala rezervaţie naturalã din judeţul Galaţi este localizatã pe nisipurile din câmpia Tecuciului şi anume la sud de localitatea Lieşti, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâşie de circa 4 km lungime şi 0,5 - 1 km lãţime având o suprafaţã de circa 84 ha şi care se continuã pânã în lunca Siretului.
La câţiva kilometri de Municipiul Galaţi se aflã rezervaţia paleontologicã de la Barboşi (Tirighina) cu o suprafaţã de circa 1 ha, cuprinzând fosile de moluşte din faza Euxinului vechi (cu aproximativ 400000 ani în urmã). De asemenea, nu departe de Galaţi, şi anume la nord de oraş, dar pe valea Prutului, pe teritoriul comunei Tuluceşti, în locul numit Râpa Bãlaia, se aflã cea de-a doua rezervaţie paleontologicã. A treia rezervaţie paleontologicã se aflã lângã oraşul Tecuci, pe şoseaua Tecuci-Valea Mãrului-Pechea-Galaţi, cu o suprafaţã de 1,5 ha. Rezervaţia se aflã pe terasa inferioarã a Bârladului, la punctul numit "La Rateş" adicã acolo unde a fost cândva un han.
În partea de rãsãrit a judeţului, pe teritoriul comunei Bãneasa, între localitãţile Bãneasa şi Roşcani, se aflã Pãdurea Bãneasa, în care, pe lângã pãdurea în sine este ocrotit şi bujorul sãlbatic, pe seama cãruia s-au creat legende şi o mare serbare popularã care are loc în fiecare an. Se spune cã bujorii ar fi apãrut din sângele moldovenilor cãzuţi în lupta de la Roşcani, de la 1574, când armata lui Ioan Vodã cel Viteaz a fost învinsã de turci datoritã lipsei de apã. Şi în pãdurea de la Hanu Conachi se desfãşoarã în fiecare an, sãrbãtoarea salcâmului. Aceste douã rezervaţii constituie nu numai obiective ştiinţifice, dar şi atracţii permanente pentru turişti.

Populaţia
Judeţul Galaţi are 2 municipii, 2 oraşe şi 61 comune.
Populaţia stabilã a judeţului Galaţi pe municipii, oraşe, comune şi sexe la 1 ianuarie 2012 se prezintã astfel:

 

JUDEŢ / LOCALITATI

TOTAL

MASCULIN

FEMININ

JUDEŢUL GALAŢI

604556

297211

307345

URBAN

340002

163421

176581

Municipiul Galaţi

287182

137982

149200

Municipiul Tecuci

42165

20129

22036

Oraş Beresti

3188

1597

1591

Oraş Tg. Bujor

7467

3713

3754

RURAL

264554

131790

130764

Bãlãbãneşti

2151

1113

1038

Bãlãşeşti

2403

1228

1175

Bãleni

2454

1254

1200

Bãneasa

2152

1114

1038

Barcea

6301

3214

3087

Beresti Meria

3931

1970

1961

Brahãşeşti

9031

4388

4643

Braniştea

4248

2099

2149

Buciumeni

2547

1217

1330

Cavadinesti

3012

1535

1477

Cerţeşti

2364

1207

1157

Corni

2166

1134

1032

Corod

7318

3643

3675

Cosmesti

6712

3431

3281

Costache Negri

2708

1391

1317

Cuca

2309

1160

1149

Cudalbi

7658

3852

3806

Cuza - Vodã

3252

1661

1591

Dragãnesti

6095

3136

2959

Drãguşeni

5684

2960

2724

Fârţãnesti

5201

2644

2557

Folteşti

3412

1734

1678

Frumuşiţa

5436

2727

2709

Fundeni

3904

1943

1961

Ghidigeni

6570

3377

3193

Gohor

3527

1794

1733

Griviţa

3789

1953

1836

Independenţa

4820

2340

2480

Iveşti

9667

4860

4807

Jorãsti

1857

927

930

Lieşti

10694

5336

5358

Mãstãcani

4797

2449

2348

Matca

12151

6201

5950

Movileni

3249

1688

1561

Munteni

7164

3662

3502

Nãmoloasa

2039

998

1041

Negrileşti

2941

1479

1462

Nicoresti

3952

1928

2024

Oancea

1420

724

696

Pechea

11253

5815

5438

Piscu

4970

2537

2433

Poiana

1843

928

915

Priponeşti

2348

1144

1204

Rãdeşti

1510

763

747

Rediu

2066

1059

1007

Scânteiesti

2482

1294

1188

Schela

3815

1966

1849

Şendreni

4081

2043

2038

Slobozia Conachi

3680

1845

1835

Smârdan

5184

2672

2512

Smulţi

1372

721

651

Suceveni

1946

958

978

Suhurlui

1567

807

760

Ţepu

2595

1317

1278

Tudor Vladimirescu

5434

2665

2769

Tuluceşti

7500

3768

3732

Umbrãreşti

7050

3504

3546

Valea Mãrului

3620

1846

1774

Vânãtori

5099

2589

2510

Vârlezi

2078

1042

1036

Vlãdeşti

1975

1026

949

 

 
Cauta in site